CULISELE STATULUI PARALEL. Scandalul Petrom. Contractul de privatizare a fost desecretizat. Doar o zi!

Desecretizarea contractului de privatizare al companiei Petrom a avut loc în urmă cu 16 ani, și a fost decretată de către președintele țării de atunci, Traian Băsescu. Dar a făcut-o doar pentru 24 de ore!

Noul președinte Traian Băsescu a avut ceva de comentat împotriva privatizării Petrom imediat după instalarea la Cotroceni. Pe 16 septembrie 2005, el a cerut ministerului Economiei contractul secretizat de privatizare și l-a obținut imediat, lăsîndu-l în analiză la Președinție în timp ce el pleca într-o vizită în SUA. A doua zi, tot el făcea mare anunț:
„Contractul de privatizare a Petrom mi-a fost predat de Ministerul Industriilor înainte de plecarea în SUA. În zilele următoare, specialiștii și consilierii de specialitate vor analiza acest contract și nu exclud posibilitatea de a-l face public”, a precizat șeful statului.

Lucrurile nu au mers, totuși, chiar atît de simplu. Ministrul Economiei, Codruț Șereș, a trebuit să discute cu reprezentanții OMV despre publicarea contractului de privatizare al Petrom, în martie 2006 așteptînd un răspuns din partea grupului austriac.

La jumătatea lunii, OMV a dat răspunsul așteptat, de acord cu publicarea contractului, dar asta să se întîmple cu toate contractele de privatizare încheiate de autoritățile române, declara directorul general adjunct al Petrom, Werner Schinhan.
Pentru că, rețineți, toate contractele cu mari privatizări din energie erau secrete, nu doar cel privind Petrom.

„Deja 80% din conținutul acestui contract este cunoscut, prin Legea 555/2004 (actul normativ prin care a fost aprobată privatizarea companiei – n.r). Poziția OMV este simplă și clară. Dacă Guvernul României dorește să publice acest acord, poate să dea o altă lege prin care să realizeze acest lucru”, mai spunea Schinhan.

Pe 17 noiembrie, ministrul Șereș anunța public și că DNA solicitase, în aprilie, documente privind privatizarea Petrom, iar Oficiul pentru Privatizare în Industrie le transmisese 676 de file.

Pe 21 noiembrie 2006, Traian Băsescu s-a întâlnit cu președintele OMV, Wolfgang Ruttenstorfer.
La întâlnire au participat ministrul Economiei și Comerțului, Codruț Șereș, și ministrul Finanțelor Publice, Sebastian Vlădescu. Întîlnirea avea loc înaintea unei ședințe a CSAT convocate pentru a discuta privatizările din sectorul energetic, inclusiv clauzele din contractul de vânzare a Petrom, nivelul redevenței și de fiscalitate aplicat companiei.

Pe 22 noiembrie, Șereș anunța oficial că MEC va face publice contractele: ”Contractele vor fi publicate pe site-ul MEC, însă va dura o perioadă până vom scana toate documentele, inclusiv anexele. Nu vor fi publicate, însă, planurile de afaceri ale investitorilor”.

De asemenea, urmau să fie prezentate contractele încheiate între producătorii și distribuitorii din sectorul energiei electrice, mai preciza ministrul Economiei.

„Vom prezenta, pentru început, lista firmelor care achiziționează energie electrică și acționariatul lor. La contractele de export ale companiei Hidroelectrica nu vor mai exista clauze de confidențialitate”, mai spunea Șereș.

Anunțul venea după decizia CSAT din 22 noiembrie, care ceruse deținătorilor de contracte de privatizare în domeniul energetic, fie că era vorba despre Petrom sau de distribuția de energie electrică sau de gaze, să le facă publice imediat, după cum anunțase după ședință președintele Traian Băsescu.
El mai dezvăluia că acele contracte erau deja la Președinție, dar ”este de datoria Ministerului Economiei și Comerțului să le facă publice în cel mai scurt timp”.

Pe 27 noiembrie, SRI anunța, prin directorul George Maior, că a transmis în 2004 autorităților abilitate peste 160 de note privind privatizarea Petrom. El mai spunea, într-un interviu, că, printre aceste materiale, s-au aflat și unele care semnalau „chestiuni strategice”.
Șeful SRI dezvăluia că a fost atrasă atenția inclusiv asupra problemei redevenței sau asupra riscului pierderii controlului asupra rezervelor de hidrocarburi ale țării.
De asemenea, el admitea faptul că „România căuta extrem de intens, prin acțiuni inclusiv de ordinul politicilor economice, să intre în Uniunea Europeană”.

Pe 28 noiembrie, OMV a transmis oficial autorităților acordul pentru desecretizarea contractului de privatizare a Petrom: „OMV a trimis deja un acord oficial pentru publicarea contractului de privatizare a Petrom. Contractul este expresia rezultatului unui proces de negociere foarte deschis, transparent și supravegheat îndeaproape, între Guvernul României și OMV, respectând standardele internaționale”, potrivit biroului de presă al grupului austriac.

Pe 29 noiembrie, MEC anunța că va publica, a doua zi, pe site-ul instituției, contractele de privatizare a firmelor din sectorul energetic, respectiv OMV-Austria, E.ON Ruhrgas-Germania, E.ON Energie-Germania, CEZ-Cehia și Enel-Italia. O singură firmă din șase refuzase desecretizarea.

Publicarea contractului Petrom a fost acoperită generos cu un scandal epocal

Exact în ziua publicării, Curtea de Apel București a hotărît arestarea, pentru 20 de zile, a funcționarilor ministeriali Dorinel Mucea (care se ocupase direct de contractul Petrom) și Mihai Donciu și a consultanților internaționali Stamen Stanchev și Vadim Benyatov Don, acuzați de spionaj și trădare prin transmitere de secrete, în dosarul privatizărilor. Respectivii fuseseră reținuți cu o seară înainte de către procurorii DIICOT.
La rîndul său, ministrul Economiei, Codruț Șereș, a devenit primul demnitar post-decembrist acuzat de trădare și transmitere de secrete de stat în celebrul scandal al spionilor. La o zi sau două după publicarea contractelor, Șereș a demisionat, după alte cîteva zile fiind pus sub urmărire penală și, ulterior condamnat. S-a produs o criză politică pe fondul celui mai mare scandal economic din ultimii ani, iar presa nu a mai avut timp de altele.

Nu se știe cît au stat pe siteul ministerului contractele desecretizate ale privatizărilor strategice din energie, informații ulterioare despre acest aspect lipsesc.

Rămîne o singură mare, foarte mare întrebare: să fie de imaginat ca scandalul spionilor să fi fost, efectiv, doar marea diversiune menită să acopere publicarea contractelor ori derularea evenimentelor a fost o simplă coincidență?

Sursa: inpolitics