Intervențiile realizate în această vară pentru asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă au avut rezultate limitate, potrivit concluziilor preliminare ale raportului Comitetului interministerial Bala.
Deși autoritățile anunțaseră inițial efecte pozitive după scufundarea unor barje în Dunăre, documentul arată că o parte dintre măsuri au fost ineficiente, iar costurile totale estimate ar putea depăși 33 de milioane de lei.
Barjele scufundate în Dunăre au avut un efect redus
În zilele de 7 și 8 august, patru barje încărcate cu piatră au fost scufundate în zona Bala, în cadrul intervenției menite să redirecționeze o parte mai mare din debitul Dunării către zona de alimentare cu apă a centralei de la Cernavodă.
La începutul lunii august, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, anunța că nivelul apei crescuse cu doi centimetri față de ziua precedentă și aprecia că intervenția ar putea prelungi funcționarea reactorului.
Raportul care analizează perioada iulie–15 octombrie 2026 indică însă faptul că efectul barjelor a fost limitat și a fost anulat ulterior de scăderea naturală a debitului, în condițiile redistribuirii apei către brațul Borcea și ale lipsei lucrărilor de dragaj pe Dunărea Veche.
Potrivit documentului, soluțiile temporare analizate au generat câștiguri hidraulice de numai unu până la trei centimetri.
Costurile intervențiilor ar putea depăși 33 de milioane de lei
Deși totalul cheltuielilor nu era încă centralizat la momentul redactării raportului, instituțiile implicate au prezentat estimări care, cumulate, depășesc 33 de milioane de lei.
Administrația Națională „Apele Române” a estimat costul intervenției cu barje și pompe mobile la patru până la șase milioane de lei pentru 14 zile, respectiv șapte până la zece milioane de lei pentru o perioadă de 30 de zile, fără TVA.
Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, a solicitat suplimentarea bugetului cu aproximativ 2,07 milioane de lei pentru combustibil, piese de schimb și reparații aferente unei misiuni de zece zile.
Administrația Fluvială a Dunării de Jos a solicitat finanțare pentru două contracte de dragaj, în valoare de aproximativ 6,71 milioane de lei și, respectiv, 4,03 milioane de lei. Alte cheltuieli, pentru barje, anrocamente și servicii conexe, au fost estimate la 6,29 milioane de lei.
La acestea se adaugă aproximativ 3,6 milioane de lei, fără TVA, raportate de Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă pentru modificări temporare de proiect, închirieri și apă demineralizată.
Soluțiile temporare nu au rezolvat problema nivelului Dunării
Raportul analizează și varianta construirii unui dig de aproximativ 150 de metri, însă efectul acestei soluții a fost considerat insuficient. Extinderea construcției la 450 de metri nu a fost considerată fezabilă în intervalul disponibil pentru intervenția de urgență.
Documentul mai arată că seceta din 2026 a dus la valori hidrologice excepțional de scăzute, care nu fuseseră anticipate de studiile disponibile.
În perioada analizată, nivelul Dunării a continuat să scadă. Dacă la începutul lunii august cota înregistrată era de minus 214 centimetri, ulterior aceasta a ajuns la minus 257 de centimetri, potrivit datelor prezentate în articol.
Autoritățile trebuie să pregătească alte soluții
Concluziile raportului indică necesitatea unor măsuri suplimentare pentru asigurarea alimentării cu apă a centralei, fără a presupune că intervențiile temporare au rezolvat problema pe termen lung.
Printre prioritățile menționate se numără pregătirea mijloacelor mobile și efectuarea probelor de pompare, în paralel cu evaluarea unor soluții structurale care să asigure debitul necesar.
Raportul final al Comitetului interministerial Bala se află în etapa de redactare și urmează să fie adoptat. Până atunci, estimările financiare prezentate rămân valori raportate de instituțiile implicate, iar costul total final nu este încă stabilit.
