România intră într-o perioadă decisivă pentru ratingul de țară. Experții Standard & Poor’s sunt așteptați la București pe 24 septembrie, iar pe 2 octombrie agenția va anunța dacă menține calificativul României în categoria recomandată investițiilor sau îl retrogradează, conform Realitatea PLUS.
România intră în linie dreaptă înaintea unei noi evaluări care poate avea efecte directe asupra finanțelor statului. Reprezentanții Standard & Poor’s sunt așteptați la București pe 24 septembrie pentru discuții cu oficialii români, iar raportul privind ratingul suveran urmează să fie publicat pe 2 octombrie.
În prezent, S&P acordă României calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, adică ultima treaptă din categoria „investment grade”. Agenția a reconfirmat ratingul în aprilie și din nou, într-o evaluare neprogramată, în luna mai, dar a avertizat că riscurile fiscale și politice rămân ridicate.
România este la un pas de categoria „junk”
Miza evaluării este majoră pentru că o coborâre cu o treaptă ar scoate calificativul S&P al României din categoria recomandată investițiilor și l-ar duce în zona speculativă, cunoscută drept „junk”.
În ultimele luni, riscul retrogradării României la „junk” a fost invocat inclusiv în dezbaterea politică privind deficitul și măsurile pe care viitorul Guvern va trebui să le ia. Standard & Poor’s a arătat anterior că ar putea reduce ratingul dacă România se abate semnificativ de la traiectoria de consolidare fiscală sau dacă instabilitatea afectează capacitatea autorităților de a aplica măsurile asumate.
Pentru stat, un rating mai slab poate însemna o percepție mai mare de risc din partea investitorilor și, implicit, presiuni asupra costurilor de finanțare. România are deja cheltuieli ridicate cu dobânzile, iar Ministerul Finanțelor a anunțat că acestea au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, după o creștere de peste 26%.
Criza politică intră și ea în calculele agenției
Evaluarea vine într-un moment complicat, în care România încearcă să iasă dintr-o nouă criză politică și să instaleze un Guvern cu puteri depline. Stabilitatea Executivului și capacitatea acestuia de a continua reducerea deficitului sunt elemente urmărite de agențiile de rating.
S&P avertiza încă din primăvară că prelungirea impasului guvernamental sau dificultățile în reducerea deficitelor ar putea pune presiune suplimentară asupra ratingului. Agenția consideră că tensiunile politice pot afecta punerea în practică a reformelor și a măsurilor fiscale.
În acest context, instalarea viitorului Guvern înainte de verdictul din 2 octombrie are o miză care depășește negocierile dintre partide. Capacitatea noului Executiv de a demonstra că există o majoritate funcțională și o direcție fiscală predictibilă poate conta în evaluarea riscurilor politice și economice.
Un eșec în Parlament ar putea complica situația
Un eventual blocaj după desemnarea viitorului premier, inclusiv respingerea unui Cabinet în Parlament și prelungirea interimatului, ar adăuga o nouă perioadă de incertitudine exact înaintea raportului S&P.
Analizele economice recente arată că instabilitatea politică afectează deja credibilitatea României în ceea ce privește aplicarea măsurilor de consolidare fiscală și stabilizarea datoriei publice. Erste Bank Research arăta pe 15 septembrie că păstrarea ratingului investment grade depinde inclusiv de revenirea la coerență în procesul de decizie politică și economică.
Acesta este motivul pentru care următoarele săptămâni vor conta atât din punct de vedere politic, cât și economic. Agenția nu analizează doar cifrele din buget, ci și capacitatea statului de a respecta planurile prezentate și de a evita noi derapaje.
Ce ar însemna retrogradarea pentru România
Trecerea în categoria „junk” nu înseamnă că România nu s-ar mai putea împrumuta, însă ar putea reduce interesul anumitor categorii de investitori și ar crește presiunea asupra randamentelor cerute pentru titlurile de stat.
O finanțare mai scumpă înseamnă, la rândul ei, mai mulți bani din buget destinați dobânzilor și mai puțin spațiu pentru alte cheltuieli. Dacă presiunile bugetare continuă, viitorul Guvern ar putea fi pus în situația de a căuta noi măsuri pentru reducerea deficitului, fie prin tăierea unor cheltuieli, fie prin alte măsuri fiscale.
Standard & Poor’s a precizat că un scenariu de retrogradare poate apărea dacă măsurile de consolidare sunt insuficiente, dacă economia slabă le reduce eficiența sau dacă apar întârzieri care agravează problemele fiscale și externe ale României.
Verdictul S&P vine pe 2 octombrie
România a trecut în această vară de evaluările Fitch și Moody’s fără să fie retrogradată în categoria speculativă, însă toate cele trei mari agenții mențin o perspectivă negativă asupra ratingului suveran. Moody’s a reconfirmat în august calificativul Baa3, iar Fitch a păstrat ratingul BBB-, astfel că următorul mare test este cel al Standard & Poor’s.
Pe 2 octombrie, S&P va anunța dacă România rămâne la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, sau dacă problemele fiscale și instabilitatea politică sunt suficient de grave pentru o modificare a ratingului.
