Pe 16 iunie, în cea de-a 50-a zi de la Înviere, se sărbătoresc Rusaliile, Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea. În calendarul popular, această sărbătoare de mare însemnătate ține trei zile.
Conform tradiției populare, Ielele sau Rusaliile sunt fie niște fecioare frumoase, îmbrăcate în alb, fie niște femei bătrâne și urâte, care umblă în cete prin aer, pe la fântâni, prin pomi, pe la streșinile casei. Ele se prind în văzduh în hore, iar cine le vede dansând așa rămâne pocit. Se zice că pământul deasupra cărui ele dansează rămâne ars, bătătorit și neroditor.
Cei care nu le respectă zilele și lucrează în acest timp, la fel ca și făcătorii de rele, sunt pedepsiți de iele. De asemenea, pentru a nu fi pociți de iele nu e bine a se dormi afară, pe sub pomi sau sub cerul liber. Celor pedepsiți li se spunea că sunt „luați” sau „loviți” de iele. Singurul leac pentru această boală era jocul Călușului, prin care ceata de călușari ținea departe ielele prin dansul ei și formulele magice rostite.
Pentru a se feri de Rusalii, oamenii purtau la ei în aceste zile usturoi și pelin. Acesta din urmă era pus la pălărie, la brâu, în sân și se așeza pe mese sau în pat. Pelin și usturoi se punea și în vârful steagului călușarilor.
Frunzele de nuc și firele de pelin, culese cu o zi înainte, de Moșii de Vară, sunt duse la biserică de Rusalii, în duminica cea mare a Pogorârii Sfântului Duh. După ce au fost sfințite, ele se pun la porți, la ferestre, la streșini și sub pernă, pentru a ține departe duhurile rele.
De asemenea, acum se culeg plantele de leac.
Sursa Muzeul de Artă Populară Constanța
