Pe 28 iulie este marcată Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei. Hepatita virală este una dintre cele mai mari amenințări de sănătate publică a timpului nostru. 300 de milioane persoane trăiesc, fără să știe, cu hepatita virală. Hepatitele B și C cauzează 1,3 milioane de decese pe an – mai mult decât HIV/SIDA, tuberculoza și malaria la un loc . Scopul de eliminare a Hepatitei virale nu poate fi atins fără identificarea persoanelor nediagnosticate și tratarea acestora. Tocmai de aceea, Campania lansată de Alianța Mondială pentru Hepatită anul acesta, se numește Campania de căutare pentru a găsi “milioanele lipsă”.
Potrivit DSP Constanța, la nivel national, aproximativ 600 de mii de români trăiesc cu hepatită cronică C, iar aproximativ 800 de mii au hepatită cronică B. In cazul Hepatitei A, a fost înregistrată o creștere semnificativă în 2016, incidența maximă fiind la Vaslui (70,48% 000).
In cadrul Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020, obiectivul strategic se referă la reducerea incidenței bolilor transmisibile prioritare: Hepatite B și C și asigurarea accesului pacienților la tratamente antivirale. Infecţia cu virusurile hepatitice B şi C constituie o prioritate de sănătate publică în România pe seama profilului epidemiologic nefavorabil al infecţiei virale în populaţie (dată fiind prevalenţa mare a unor tulpini extrem de virulente, dupa cum arată studiile disponibile), a incidenţei formelor clinice de boală, dar şi a potenţialului evolutiv important către patologii hepatice cu grad înalt de severitate şi letalitate.
De la începutul acestui an și până în prezent, medicii din cadrul SCJU “Sf. Apostol Andrei” Constanța au tratat 98 de pacienți diagnosticați cu hepatită și boli ale ficatului cauzate de hepatită. Predominante au fost cazurile de hepatită virală cronică C (32 pacienți – 6 bărbați, 26 femei ). Următorul tip de hepatită care predomină este hepatita virală cronică de tip B (20 pacienți – 8 femei,12 bărbați). Virusul a fost depistat și în rândul mai multor copii aflați în evidențele SCJU. Patru copii cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani au fost diagnosticați cu hepatită reactivă nespecificată și cu hepatită virală cronică B. Din totalul celor 98 de pacienți diagnosticați cu virusuri hepatitice, 14 provin din mediul rural.
