Crăciunul este sărbătoarea mesei îmbelșugate, a darurilor, a familiei și a colindelor. În satul tradițional, ajunul oricărei mari sărbători are o importanță covârșitoare, una mai accentuată chiar decât praznicul în sine. În această zi se fac toate pregătirile pentru masa de Crăciun, iar cei ai casei au grijă ca totul să fie în bună rânduială, așteaptă să vină preotul cu icoana Nașterii Domnului, pentru a le binecuvânta casele și masa de Ajun, alcătuită, în mod special, din bob bătut, prune afumate și grâu fiert îndulcit cu miere.
Există și cazuri în care în ajunul Crăciunului se ținea post negru, deoarece se credea că cine nu mănâncă nimic toată ziua va fi sănătos și va avea spor în toate, în anul ce va veni.
În unele locuri din Transilvania, bătrânii casei se îngrijeau ca în noaptea sfântă de Crăciun vitelor din staule să nu le lipsească fânul din iesle, iar prin alte părți se așterneau paie în fața casei.
În Ajunul Crăciunului, dar și în zilele care vor urma, omul trebuie să se ferească de a se certa cu cineva sau de a fi ocărât, pentru a nu avea parte de ceartă până la Crăciunul viitor.Dacă se naște un copil în noaptea de Ajun, se spune că acesta va avea noroc toată viața.
În noaptea de Ajun, ca în alte zile premergătoare unei mari sărbători, fetele de măritat încearcă să-și afle ursitul. Se spune că dacă fata scoate din cuptor colacii frumoși, așa îi va fi și viitorul soț. Pentru ca prezicerea să fie sigură, fata rupe o bucată dintr-un colac și o dă câinelui, iar în direcția în care acesta va porni de acolo îi va veni și ursitul.
Sursa Muzeul de Artă Populară Constanța
