Tradițional, Paștile Blajinilor se sărbătorește în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână de la Învierea Domnului. În localitățile rurale mai mari și în orașele în care sunt mai multe cimitire, sărbătoarea are loc timp de mai multe zile, începând de sâmbătă. Este o sărbătoare religioasă, considerată de unii ca fiind creștină, iar de alții ca fiind o sărbătoare cu rădăcini păgâne cu influențe creștine considerabile.
Sărbătorită preponderent în Europa de Sud-Est, Paștele Blajinilor are la bază pomenirea celor decedați și anume a rudelor și prietenilor apropiați. De Paștile Blajinilor, credincioșii vizitează mormintele rudelor/apropiaților de la cimitire, le aduc în ordine, iar după slujbă preoții săvârșesc sfințirea lor.
De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.
Există și credință că ei provin din copii nebotezați, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți că fiind cei care susțîn stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufundă în haos.
În Bucovina se spune că „Blajinii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos peste și trăiesc într-un pârâu; femeile și fetele lor cânta foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase”.
Pentru această zi gospodinele au gătit cozonaci, au vopsit ouă și au dat de pomană preparate specifice Paștelui pentru sufletul celor morți. De asemenea, conform tradiției, astăzi mormintele trebuie primenite.
