România are tot mai mulți vârstnici și tot mai puțini copii. Ce arată datele INS

România se confruntă cu două tendințe demografice tot mai evidente: scăderea populației și creșterea ponderii persoanelor vârstnice. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, la 1 iulie 2026, populația după domiciliu a ajuns la aproximativ 21,56 milioane de persoane, cu aproape 114.000 mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut.

În paralel, diferența dintre generații s-a accentuat. Numărul persoanelor de 65 de ani și peste îl depășește cu peste un milion pe cel al copiilor cu vârste între 0 și 14 ani.

Populația României a scăzut cu 0,5% într-un an

Potrivit datelor INS, populația după domiciliu era de 21,558 milioane de persoane la 1 iulie 2026. Comparativ cu 1 iulie 2025, indicatorul a înregistrat o scădere de 0,5%, echivalentă cu aproximativ 113.900 de persoane.

Este important de precizat că populația după domiciliu nu reprezintă numărul exact al oamenilor care locuiesc efectiv în România. În această categorie sunt incluse persoanele cu cetățenie română și domiciliul în țară, inclusiv unele persoane care trăiesc în străinătate.

Acest indicator trebuie diferențiat de populația rezidentă, care se referă la persoanele ce locuiesc în mod obișnuit în România. La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă era estimată la 19,041 milioane de persoane, potrivit statisticilor publicate anterior de INS.

Sunt tot mai mulți vârstnici și mai puțini copii

Una dintre cele mai relevante concluzii ale statisticilor este accentuarea îmbătrânirii demografice. La 1 iulie 2026, România avea aproximativ 4,098 milioane de persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani, în timp ce numărul copiilor cu vârste între 0 și 14 ani era de circa 2,944 milioane.

Astfel, la fiecare 100 de copii reveneau aproximativ 139 de persoane vârstnice. Cu un an înainte, raportul era de aproximativ 135 de vârstnici la 100 de copii.

Ponderea persoanelor de peste 65 de ani a crescut cu 0,3 puncte procentuale față de anul precedent, în timp ce proporția copiilor sub 15 ani s-a redus cu 0,1 puncte procentuale.

Aceste evoluții arată că structura populației se modifică treptat, iar generațiile tinere devin mai puțin numeroase în raport cu cele aflate la vârste înaintate.

Vârsta medie a populației continuă să crească

Îmbătrânirea demografică este reflectată și de indicatorii referitori la vârsta populației. La 1 iulie 2026, vârsta medie a ajuns la 43,4 ani, cu 0,3 ani mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Vârsta mediană a urcat la 44,5 ani, în creștere cu jumătate de an față de anul precedent. Acest indicator împarte populația în două categorii egale: jumătate dintre persoane sunt mai tinere decât vârsta mediană, iar cealaltă jumătate este mai în vârstă.

Cea mai numeroasă categorie de vârstă era cea cuprinsă între 45 și 49 de ani, care reprezenta 8,6% din populația după domiciliu.

La polul opus, copiii cu vârste între 0 și 4 ani reprezentau numai 3,9% din total. Proporția era mai mică decât cea înregistrată în grupele de vârstă 5–9 ani, de 4,9%, și 10–14 ani, de 4,8%.

Orașele pierd populație mai repede decât zonele rurale

Datele statistice indică evoluții diferite în funcție de mediul de rezidență. La 1 iulie 2026, populația după domiciliu din mediul urban era de aproximativ 11,881 milioane de persoane, în scădere cu 0,9% față de anul anterior.

În mediul rural, indicatorul se situa la aproximativ 9,677 milioane de persoane, înregistrând o reducere mult mai mică, de circa 0,02%.

Și distribuția pe sexe a consemnat scăderi. Populația feminină a ajuns la aproximativ 11,049 milioane de persoane, cu 54.300 mai puține decât în urmă cu un an. Populația masculină era de circa 10,509 milioane, în scădere cu 59.600 de persoane.

Ce efecte poate avea îmbătrânirea populației

Schimbările demografice pot influența pe termen lung piața muncii, sistemul public de pensii și serviciile medicale. Pe măsură ce generațiile numeroase înaintează în vârstă, iar numărul copiilor și al tinerilor rămâne redus, poate deveni mai dificilă asigurarea unui echilibru între populația activă și persoanele care depind de sistemele de sprijin social.

O populație îmbătrânită poate însemna și o cerere mai mare pentru servicii medicale și îngrijire de lungă durată. În același timp, reducerea generațiilor tinere poate afecta disponibilitatea forței de muncă în anumite domenii.

Evoluția viitoare va depinde de mai mulți factori, printre care natalitatea, migrația, speranța de viață și măsurile publice care pot susține familiile și participarea la piața muncii.

Datele INS conturează, astfel, un dezechilibru demografic care se accentuează: populația după domiciliu scade, vârsta medie crește, iar numărul persoanelor vârstnice îl depășește tot mai mult pe cel al copiilor.