O nouă rundă de discuții are loc la Palatul Cotroceni în contextul problemelor întâmpinate de proiectul noii legi a salarizării. Comisia Europeană a transmis observații privind forma actuală a actului normativ, iar autoritățile române încearcă să găsească o variantă care să respecte cerințele asumate prin PNRR.
La întâlnire sunt analizate prevederile proiectului și variantele prin care acesta poate fi modificat astfel încât România să își respecte angajamentele față de Bruxelles.
Una dintre principalele dificultăți este legată de modul în care sunt construite noile grile de salarizare pentru angajații din sectorul public. Proiectul trebuie să stabilească reguli mai clare și mai predictibile privind veniturile bugetarilor, dar și să contribuie la controlul cheltuielilor statului.
Discuțiile sunt importante și din perspectiva banilor europeni. Legea salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, iar neîndeplinirea cerințelor poate atrage consecințe financiare.
În forma analizată până acum, proiectul a generat nemulțumiri atât în rândul sindicatelor, cât și în zona politică. Mai multe categorii de bugetari se tem că noua grilă ar putea produce diferențe importante între angajați sau ar putea limita creșterile salariale.
Pe de altă parte, autoritățile trebuie să țină cont de situația bugetară și de necesitatea reducerii presiunii exercitate de cheltuielile cu salariile asupra bugetului de stat.
O altă problemă este reprezentată de modul în care vor fi aplicate eventualele majorări. Una dintre variantele discutate este ca anumite creșteri să fie introduse etapizat, astfel încât impactul asupra bugetului să fie distribuit pe mai mulți ani.
Această soluție este însă contestată de unele formațiuni politice și categorii profesionale, care susțin că amânarea majorărilor ar putea afecta veniturile angajaților.
În paralel, Guvernul trebuie să evite pierderea unor sume importante din PNRR. Potrivit informațiilor apărute în cadrul negocierilor, România are la dispoziție o perioadă limitată pentru a corecta proiectul și a-l aduce în conformitate cu cerințele Comisiei Europene.
Întâlnirea de la Cotroceni are astfel rolul de a identifica o soluție acceptată atât la nivel politic, cât și de Bruxelles. Proiectul urmează să fie modificat înainte de a ajunge în Parlament.
Discuțiile se anunță dificile, deoarece autoritățile trebuie să găsească un echilibru între revendicările salariale, reducerea cheltuielilor publice și obligațiile asumate prin PNRR.
Până la finalizarea negocierilor, forma actuală a legii nu este definitivă, iar prevederile privind salariile și majorările pot suferi modificări.
