Guvernul României depune oficial cererea de plată numărul 5 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cererea însumează o valoare de 2,84 miliarde de euro — din care 1,65 miliarde de euro reprezintă granturi nerambursabile și 433 de milioane de euro împrumuturi —, acoperind un număr de 75 de ținte și jaloane (21 de reforme și 54 de investiții).
Măsura vine în urma deciziei finale de revizuire a PNRR aprobată de Consiliul Uniunii Europene. Odată cu trimiterea acestei solicitări (penultima prevăzută în plan), gradul de absorbție al fondurilor nerambursabile acordate României va crește substanțial, de la 66% la 78% din alocarea totală pe granturi.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat că prioritatea guvernării a fost păstrarea intactă a anvelopei financiare nerambursabile de 13,57 miliarde de euro.
„Prin depunerea cererii de plată 5, România ajunge la un nivel de absorbție de 10,6 miliarde de euro din totalul de 13,57 miliarde pe granturi. Practic, miza maximă pe care o mai putem discuta în cererea finală este de doar 2,58 miliarde de euro pe partea de granturi. Am reușit să decuplăm cererea 5 de cererea 6, asigurând din timp intrarea acestor fonduri consistente în țară”, a declarat ministrul.
Oficialul a precizat că documentația a fost deja încărcată în sistemul european FENIX și că există feedback pozitiv din partea Comisiei Europene pe mai multe componente evaluate.
România se află într-un scenariu realist de a atinge un grad final de absorbție de 97,22% din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), condiționat însă de adoptarea unor reforme-cheie din Parlament și de deblocarea cererii finale de plată (numărul 6).
În privința proiectelor de investiții mari finanțate prin granturi, evoluția este în grafic. Toate cele cinci spitale cuprinse pe componenta de grant vor fi finalizate, iar pe Autostrada A7 primele două segmente au deja procese verbale de recepție, urmând ca al treilea să fie recepționat până la 31 august. De asemenea, la nivelul portofoliilor de la Educație și Dezvoltare există rezerve de contractare de peste 4,5 miliarde de lei, care oferă un spațiu de siguranță pentru decontarea completă a lucrărilor.
Votul decisiv se mută însă în plan politic și legislativ, unde cererea finală de plată 6 (în valoare netă de 2,58 miliarde euro pe granturi și 1,76 miliarde pe împrumut) depinde direct de adoptarea unor pachete de reforme fundamentale:
Legea Salarizării Unice: În prezent se lucrează la nivel de secretariat tehnic pentru finalizarea unei variante ce va fi transmisă partidelor politice.
Legea Hidrogenului: Se află pe parcurs parlamentar și este vizată pentru dezbatere într-o sesiune extraordinară.
Proiectul de Decarbonizare: Ministrul a tras un semnal de alarmă privind necesitatea respingerii unui amendament controversat legat de proiectul U de decarbonizare, pentru a nu periclita aprobarea cererii finale de către Comisia Europeană. „La preluarea mandatului de către acest guvern, un scenariu în care să atingem 97,22% din PNRR părea neverosimil. Dacă aceste ultime reforme asumate vor fi trecute de Parlament, România va încheia PNRR-ul cu un succes uriaș pe zona de granturi nerambursabile”, a conchis Dragoș Pîslaru.
