România a reluat producția de energie nucleară vineri, 6 noiembrie, după aproape trei luni de oprire a ambelor reactoare de la Cernavodă din cauza scăderii debitului Dunării.
La ora 16:27, datele Transelectrica indicau o producție de 42 MW din energie nucleară. Această valoare reprezenta 0,74% din producția totală de electricitate a României, care se ridica în acel moment la 5.651 MW.
Repornirea treptată a Unității 1
Reactorul 1 nu funcționează încă la capacitate maximă. Puterea acestuia va fi crescută treptat, în cadrul procedurilor de repornire, până la atingerea regimului normal de funcționare. Acesta este estimat pentru sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00.
La capacitate nominală, Unitatea 1 poate produce aproximativ 700 MW. Revenirea sa completă ar aduce în sistem o cantitate de energie de peste 16 ori mai mare decât cea înregistrată vineri după-amiază.
Cauzele opririi reactoarelor
Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, după ce debitul Dunării a scăzut până la un nivel care nu mai permitea asigurarea condițiilor necesare de răcire. La jumătatea lunii august a fost deconectată și Unitatea 2, astfel că România a rămas fără producție de energie nucleară.
Centrala de la Cernavodă utilizează apa Dunării pentru răcirea instalațiilor. Pe 4 noiembrie, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, era de aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 de metri cubi pe secundă.
„Reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului.”
a declarat Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica Mihai Gioară
Nuclearelectrica a anunțat miercuri, 4 noiembrie, că au fost îndeplinite condițiile minime pentru repornirea în siguranță a Unității 1, iar procedurile de reconectare au început în aceeași zi.
Statusul Unității 2
Cel de-al doilea reactor al centralei de la Cernavodă rămâne oprit, fără o dată certă pentru repornire. Nuclearelectrica a explicat că funcționarea primului reactor necesită volume importante de apă pentru răcire, ceea ce reduce nivelul apei disponibile în bazinul de aspirație al centralei.
Repornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării, astfel încât ambele reactoare să poată funcționa simultan în condiții de siguranță. „Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN”, a transmis compania.
Impactul asupra sistemului energetic
În condiții normale, cele două reactoare de la Cernavodă, fiecare cu o putere de aproximativ 700 MW, furnizează împreună în jur de 20% din producția de electricitate a României. Absența acestei capacități timp de mai multe luni a însemnat că necesarul de electricitate a trebuit acoperit din alte surse de producție sau din importuri.
La ora 16:27, când producția nucleară revenise la 42 MW, principala sursă de electricitate a României era energia hidro, cu 1.741 MW, urmată de hidrocarburi, cu 1.549 MW, și energia eoliană, cu 840 MW. Repunerea în funcțiune a Unității 1 ar urma să reducă presiunea asupra celorlalte surse de producție și să aducă o capacitate suplimentară importantă în sistemul energetic, în perspectiva sezonului rece.
Distribuie articolul
Urmărește știrile Realitatea de Constanta și pe Google News
