Încă 1,9 miliarde de euro vor intra la începutul anului viitor în contul statului român, reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat României, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ce au fost atinse ţintele şi jaloanele aferente lui 2021, scrie realitatea.net.
În luna decembrie, Comisia Europeană a demarat prima misiune oficială pentru monitorizarea jaloanelor şi ţintelor asumate de România în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în cadrul căruia MIPE, împreună cu coordonatorii de reforme şi investiţii, a prezentat stadiul îndeplinirii obiectivelor, atât pentru anul 2021, cât şi pentru primele două trimestre din 2022.
La începutul anului 2022, în contul statului român vor intra încă 1,9 miliarde de euro, reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat României. Pentru primul trimestru al anului viitor, din perspectiva PNRR, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are ca priorităţi: semnarea acordurilor de finanţare cu ministerele de linie, astfel încât investiţiile să fie lansate; finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană pentru aranjamentele de tip operaţional, esenţiale în procesul de monitorizare şi aprobare a viitoarelor cereri de plată; pregătirea şi depunerea primei cereri de plată.
Unde se vor duce banii
În anul 2022, printre cele mai importante investiţii finanţate prin PNRR care vor fi pregătite şi demarate în prima parte a anului, din componenta de grant, se vor regăsi: dezvoltarea infrastructurii medicale prespitaliceşti, centre comunitare integrate; infrastructură spitalicească nouă şi/sau modernizată, echipamente/dotări; campania naţională de împădurire şi reîmpădurire, inclusiv păduri urbane; crearea de noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse regenerabile; implementarea infrastructurii de cloud guvernamental; asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public; modernizarea secţiunilor de cale ferată aprobate şi achiziţie de material rulant; construirea, echiparea şi operaţionalizarea de creşe; dezvoltarea a 10 consorţii regionale şi dezvoltarea şi dotarea a 10 campusuri profesionale integrate; crearea unei reţele de centre de zi pentru copiii aflaţi în risc de separare; reabilitarea, renovarea şi dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilităţi; creşterea capacităţii organizaţiilor societăţii civile de stimulare a cetăţeniei active.
Mai multe informații pe realitatea.net
