Tone de pământ pline cu piese arheologice, excavate din cetatea Tomis au fost aruncate pe un câmp, la marginea Constanței, fără ca niciun arheolog să supravegheze lucrările. Sunt piese extrem de importante, din perioada elenistică, romană și romano-bizantină, practic, mărturii din istoria Constanței de astăzi. Ele provin din șantierul unui bloc controversat de patru etaje care se construiește în centrul vechi al orașului, chiar pe un sit arheologic
Activiștii civici care se împotrivesc construcției blocului au urmărit camioanele cu pământ și au început să caute obiecte antice. Numărul mare de piese găsite, i-a făcut să alerteze Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, care a trimis un reprezentant oficial la fața locului.
Istoricii spun ca obiectele găsite la marginea Constanței în muntii de resturi aduși de basculante, au fost afectate ireversibil și-au injumătățit valoarea. „Adevarata valoare a lor ar fi fost informația pe care ne-ar oferi-o dacă le-am fi obținut în urma unor săpături arheologice”, a specificat arheologul Octavian Mitroi.
Scandalul blocului din centrul istoric al Constanței a pornit de la faptul că muncitorii sapă cu excavatoare fără ca să permită accesul istoricilor sau arheologilor. Proprietarul are toate actele legale, inclusiv Certificat de Descărcare de Sarcină Arheologică. Acest act este emis în 2016 tocmai de Muzeu. Dar cifrele din acte spun altceva, cercetarea arheologică s–a făcut pe 4oo mp și s-a dat liber la săpat pe 63o mp.
„În momentul de față nu există contract de supraveghere arheologică. Încă sunt materiale arheologice care trebuiesc recuperate, care în loc să ajungă în depozitul nostru sunt aruncat la marginea orașului. Constat acum, după patru ani că descarcarea este dată pe aproape toată suprafața. Cercetarea s-a făcut pe o suprafață de aproximativ 4oo mp, beneficiarul sapă pe toată suprafața de 63o metri pătrați” a declarat Marcel Colesniuc, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Tot centrul vechi din Constanța stă pe astfel de comori, iar autoritățile locale nu au mișcat niciun deget ca să le pună în valoare. În prezent, cel puțin șase astfel de șantiere se află în diverse stadii de exploatare în zona peninsulară.
Multe orașe pun în valoare descoperirile arheologice și se promovează turistic pe baza lor. La Constanța se toarnă o fundație peste și se ridică blocuri.
