La mai puţin de două zile distanţă după ce Preşedintele României a cerut o rotativă la guvernare rapidă, aflăm din gura preşedinţilor celor două partide principale de guvernământ că „s-a schimbat modificarea” şi că rotativa se amână.
Chipurile, pe motiv de responsabilitate. În realitate, discutăm de un haos de nedescris patronat chiar de şeful statului, care are obligaţia constituţională de a veghea la buna funcţionare a instituţiilor statului şi de a media între acestea.
Cum ar veni, rotativa s-a născut moartă. Există două probleme fundamentale care se nasc din decizia de astăzi. Pe de o parte, Guvernul nu funcţionează, iar instituţiile sunt blocate pentru că toată lumea aşteaptă să vadă ce se întâmplă, cine le vor fi şefii politici şi ce schimbări structurale se vor produce. Mai ales că s-au anunţat comasări de portofolii şi reduceri de posturi. Pe de altă parte, asistăm la o abulie generalizată, pentru că Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu nici măcar nu mai discută cu reprezentanţii angajaţilor din sistemul de Învăţământ, trimiţându-l la înaintare pe Marian Neacşu şi punând placa tocită a aşa-zisei responsabilităţi bugetare.
Care responsabilitate bugetară înseamnă un gol de 13,2 miliarde de lei între prognoză şi încasările efective în primul trimestru al anului 2023. Prin comparaţie, solicitarea de creştere cu 25% a salariilor angajaţilor din sistemul de Învăţământ ar presupune un efort bugetar sub 3 miliarde de lei în a doua jumătate a acestui an. Tot ca element comparativ, merită spus că România a plătit, în primele trei luni ale anului, nu mai puţin de 9,11 miliarde de lei împrumuturi la dobânzile deja contractate de PSD şi PNL pentru a finanţa deficite bugetare uriaşe.
Să fie clar: revendicările profesorilor sunt legitime, iar solicitarea de majorare a salariilor cu 25% nu este o exagerare având în vedere inflaţia galopantă din ultimii doi ani. Nu poţi face „România educată” când un profesor debutant câştigă 2.334 de lei pe lună, iar zeci de mii de angajaţi auxiliari sunt plătiţi cu salariul minim pe economie.
Simplul fapt că actuala coaliţie se comportă astfel cu dascălii trădează faptul că nu îi interesează ce se întâmplă la nivelul societăţii româneşti, crezându-se de neatins urmare a forţei parlamentare pe care PSD şi PNL o deţin. Se întâmplă acest lucru şi pentru că această coaliţie împotriva firii s-a născut din dorinţa Preşedintelui Iohannis de a avea ultimii trei ani de mandat cât se poate de liniştiţi.
Şeful statului român ar trebui să-şi asume personal rezolvarea acestei crize şi să exercite atribuţiile constituţionale care îi revin. De asemenea, ar trebui să le bage minţile în cap rapid lui Ciolacu şi Ciucă, pentru că această incertitudine generează haos şi creşte tensiunea socială la cote foarte înalte. Iar acesta este ultimul lucru de care România are nevoie în acest moment.