Extinderea competenței completurilor specializate și riscul unui conflict între Tribunalul București și Parlament

Legislația în vigoare stabilește clar că aceste completuri funcționează în baza unei legi speciale și au competență exclusivă asupra infracțiunilor de corupție, așa cum prevede Legea nr. 78/2000. În același timp, regulile generale privind organizarea judiciară impun ca instanțele să judece în completuri stabilite prin lege, iar nerespectarea acestor reguli poate atrage nulitatea hotărârilor.

Decizii administrative cu efecte juridice extinse

În acest context, la Tribunalul București, modificările realizate la nivel administrativ, prin care completurile specializate au ajuns să judece și alte tipuri de cauze, care nu țin de corupție, ridică problema unei posibile depășiri a atribuțiilor. Practic, o decizie internă produce efecte similare unei modificări legislative, fără ca legea să fi fost schimbată. Această situație este relevantă deoarece competența instanțelor nu poate fi extinsă sau restrânsă decât prin intervenția Parlamentului, singura autoritate abilitată să stabilească norme în acest domeniu.

În decembrie 2024, prin Hotărârea nr. 28/17.12.2024, Colegiul de conducere al Tribunalului București stabilea extinderea competenței completurilor specializate la cauzele care privesc infracțiuni comune:

,,3.1.A.2.3. Discutarea solicitării formulate de către Conducerea Secției I Penale de a se aproba, începând cu data de 1 ianuarie 2025, configurarea în mod unitar în sistemul ECRIS pe Departamentul Cameră Preliminară/Fond a celor 30 de completuri specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (CSC), prin asocierea, pe lângă obiectele specifice materiei, și a tuturor obiectelor asociate în prezent completurilor de fond nespecializate (CF), cu mențiunea că măsura nu afectează completurile asociate celor 30 de completuri specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (complet dosar asociat corupție).”

Potrivit Constituției, articolul 1 alineatul 4 și articolul 126 alineatul 2, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată pot fi stabilite numai prin lege adoptată de Parlament. Colegiile de conducere au roluri organizatorice și administrative, însă nu pot modifica, extinde sau restrânge competența legală prin hotărâri interne sau prin ajustări ale sistemului informatic ECRIS. Orice încercare în acest sens riscă să încalce principiul separației puterilor în stat.

Implicarea Curții Constituționale

Jurisprudența Curții Constituționale arată că astfel de situații nu sunt fără precedent. Curtea a sancționat în trecut practici prin care instanțe sau structuri administrative au modificat, în fapt, regulile privind compunerea sau competența completurilor. Transformarea unor practici administrative în reguli judiciare, fără suport legal, contravine principiului legalității și poate afecta dreptul la un proces echitabil. În astfel de cazuri, hotărârile pronunțate vor fi considerate nelegale.

În acest sens, este și Decizia CCR nr. 417/2019, prin care s-a reținut în paragraful nr. 138 că:

„(…) judecarea unei cauze de un complet specializat, în condițiile în care competența revenea unuia nespecializat, atrage sancțiunea nulității absolute a hotărârii astfel pronunțate (…).”

Conflict între puterea judecătorească și cea legislativă

Din perspectivă constituțională, situația poate fi interpretată ca un posibil conflict juridic între puterea judecătorească și cea legislativă. Dacă o instanță își asumă rolul de a extinde competența stabilită prin lege, aceasta poate fi percepută ca o ingerință în atribuțiile Parlamentului. Constituția prevede că doar legea stabilește competența instanțelor și procedura de judecată, iar orice abatere de la acest principiu poate afecta echilibrul instituțional.

Instituțiile care ar trebui să intervină

Clarificarea unei astfel de situații ține de responsabilitatea mai multor instituții. Guvernul, prin primul-ministru, are competența de a sesiza Curtea Constituțională pentru soluționarea conflictelor juridice între autorități. Ministerul Justiției are obligația de a monitoriza buna funcționare a sistemului judiciar și de a informa executivul atunci când apar disfuncționalități. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să asigure respectarea cadrului legal în organizarea instanțelor, având competență exclusivă în privința înființării completurilor specializate în funcție de obiectul judecății, așa cum demonstrează Hotărârea nr. 95 din 19 ianuarie 2023, prin care CSM a dispus constituirea completurilor specializate la Tribunalul București doar pentru infracțiunile de corupție și nu pentru toate infracțiunile.

Impactul asupra încrederii în justiție

Consecințele nu se limitează la aspecte tehnice, ci au un impact direct asupra încrederii publice în justiție. Atunci când regulile privind competența instanțelor par interpretabile sau sunt modificate în afara cadrului legal, este afectată percepția asupra corectitudinii proceselor. În aceste condiții, intervenția instituțiilor competente și clarificarea situației prin mecanisme constituționale sunt esențiale pentru menținerea statului de drept.

În legătură cu aceste aspecte, au fost solicitate puncte de vedere oficiale Ministerului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii. Până la acest moment, autoritățile menționate nu au transmis un răspuns, acesta fiind așteptat.