Același judecător intră în două completuri de divergență și decide soarta lui Călin Georgescu
Tribunalul București
În dosarul lui Călin Georgescu privind propaganda legionară, judecătorii au avut opinii diferite, alcătuind un complet de divergență în care a intrat un al treilea judecător care a înclinat balanța, hotărând trimiterea acestuia în judecată. Ulterior, într-un alt dosar, s-a judecat prelungirea controlului judiciar, privindu-l tot pe Călin Georgescu. Situația a fost identică, în sensul în care alți doi judecători au avut opinii diferite, fiind necesar din nou să intre un al treilea magistrat care a hotărât prelungirea controlului judiciar. Deși completurile de divergență au fost diferite, CCCP51, respectiv CCCP34, deși dosarele s-au judecat în două zile diferite, respectiv pe 9 februarie și pe 18 februarie, judecătorul care a înclinat balanța de două ori în defavoarea lui Călin Georgescu a fost același: Alexandru Nicolae Volintiru, președinte al Secției I Penale. Magistratul a hotărât atât trimiterea în judecată pentru propagandă legionară, cât și menținerea controlului judiciar, fără ca până la înfățișarea lui Georgescu la primul termen de judecată, Volintiru să-și fi motivat soluțiile.
Potrivit răspunsului primit de la președintele Tribunalului București, desemnarea s-a făcut în baza regulilor privind judecătorul de permanență din ziua respectivă. Practic, în două dosare diferite și în două zile diferite, președintele Secției I Penale a fost desemnat judecător de permanență dintre toți cei aproximativ 30 de judecători ai secției.
Lipsa motivării deciziilor
Un alt aspect controversat este lipsa motivării soluțiilor. Avocații lui Călin Georgescu au solicitat motivările deciziilor, însă, potrivit informațiilor disponibile, acestea nu au fost redactate nici după mai bine de o lună.
Deși hotărârile au fost pronunțate pe loc, în aceeași zi, absența motivării deciziilor ridică întrebări cu privire la fundamentarea juridică a acestora.
Practică extinsă?
Situația nu ar fi singulară. Există cazuri în care soluțiile sunt pronunțate înainte de redactarea motivării, aceasta fiind realizată ulterior, uneori după perioade îndelungate.
Criticii susțin că o astfel de practică afectează transparența actului de justiție și încrederea publicului.
Reacții instituționale
Solicitările de clarificare cu privire la prezența aceluiași judecător în două completuri de divergență au fost adresate Tribunalului București și Ministerului Justiției. Tribunalul a confirmat că judecătorul Volintiru a fost de permanență în zilele respective, invocând cadrul legal.
În schimb, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către Consiliul Superior al Magistraturii, instituție fără competență în constituirea completurilor de divergență.
Interes public și transparență
Cazul ridică semne de întrebare privind funcționarea justiției ca serviciu public în slujba oamenilor. Coincidențele privind componența completurilor și lipsa motivării deciziilor alimentează dezbaterea privind transparența și fundamentarea actului de justiție.
Citește și:
- 08:59 - Rusia a scos la licitație resursele naturale din teritoriile ucrainene ocupate
- 08:55 - Război în Orientul Mijlociu. Risc nuclear major în Iran: avertismentul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică
- 08:51 - Controlul judiciar al lui Călin Georgescu, contestat în instanță: peste un an de restricții pentru președintele interzis
- 08:39 - Bolojan avertizează: „Suntem într-un an dificil atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru guvern. Nu mai putem continua cu deficite foarte mari”
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea de Constanta și pe Google News
