Debitul Dunării rămâne mult sub media lunii noiembrie. Hidrologii anunță o creștere ușoară

Debitul Dunării la intrarea în România va înregistra o creștere ușoară în următoarele zile, până la aproximativ 1.800 de metri cubi pe secundă, după care este estimată o nouă scădere, până la 1.700 mc/s. Valorile se mențin mult sub media multianuală a lunii noiembrie, care este de 4.700 mc/s, potrivit prognozei publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).

Debitul Dunării, de aproape trei ori mai mic decât media lunii noiembrie

Conform estimărilor hidrologilor pentru perioada 7-14 noiembrie 2026, debitul fluviului la secțiunea Baziaș va fi de aproximativ 1.750 mc/s în prima zi a intervalului analizat. Ulterior, acesta va crește până la 1.800 mc/s, urmând să scadă treptat la 1.700 mc/s.

Prin urmare, debitul Dunării va reprezenta aproximativ 36% din media multianuală specifică acestei luni, de 4.700 mc/s.

În aval de Porțile de Fier, specialiștii estimează o evoluție predominant ascendentă a debitelor. Excepție vor face sectoarele Gruia-Oltenița, unde, în a doua parte a intervalului de prognoză, sunt anticipate scăderi.

Potrivit prognozei trimestriale, debitul Dunării ar putea înregistra în noiembrie valori cuprinse între 1.400 și 2.000 mc/s.

Debitele scăzute ale Dunării au afectat funcționarea Centralei de la Cernavodă

Nivelul foarte redus al Dunării din vara acestui an a avut consecințe importante asupra sectorului energetic. Din cauza debitelor care au atins valori istorice minime, cele două unități ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă au fost oprite temporar.

Cele două reactoare asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a fost închisă în data de 13 august 2026.

Pe 6 noiembrie, Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național. În ceea ce privește Unitatea 2, o decizie privind repornirea acesteia urmează să fie luată luni, după evaluarea evoluției debitului și nivelului Dunării.

Ce se întâmplă cu debitele râurilor din România

În perioada următoare, debitele medii zilnice ale râurilor interioare vor rămâne, în general, stabile. Hidrologii estimează însă scăderi pe cursurile de apă din sudul țării.

Totodată, spre mijlocul intervalului de prognoză, pe unele râuri mici din zonele montane ale nordului și centrului țării ar putea apărea primele formațiuni de gheață. Printre acestea se numără acele de gheață și depunerile de gheață de la maluri.

Regimul hidrologic din România rămâne deficitar în noiembrie

Potrivit estimărilor INHGA, în noiembrie 2026, regimul hidrologic se va situa, în cea mai mare parte a țării, între 30% și 50% din valorile medii multianuale lunare.

Valori mai ridicate, de 50-80% din mediile obișnuite, sunt prognozate pe râurile din bazinele hidrografice Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița și Trotuș, precum și în bazinul superior și mijlociu al Oltului.

Aceeași tendință este estimată pentru bazinele superioare ale Buzăului și Prutului, dar și pentru cursul râului Siret.

În schimb, cele mai reduse valori, sub 30% din mediile multianuale, sunt așteptate pe râurile din bazinele hidrografice Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad.

Prognoza hidrologică indică, astfel, menținerea unui deficit important de apă în mai multe regiuni ale țării, în timp ce debitul Dunării continuă să se situeze considerabil sub valorile normale pentru această perioadă a anului.