Diana Buzoianu, vizată de o nouă moțiune simplă. PACE – Întâi România a depus documentul în Senat

Titlul moțiunii și acuzațiile formulate

Moțiunea este intitulată „Diana Buzoianu, comisarul roșu-verde al setei și întunericului. Cum a instaurat bolșevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României”. În plen, Ninel Peia a afirmat că, în opinia inițiatorilor, politicile ministrului Mediului ar reprezenta „o formă nouă de colectivizare”, acuzând restricții privind accesul la apă, energie și proprietate.

"Există în istoria noastră momente când ideologia orbește logica elementară. Astăzi, sub bagheta Dianei Buzoianu, trăim o formă nouă de colectivizare: ni se colectivizează dreptul la apă, la energie și la proprietate, totul sub faldurile unui steag verde care ascunde de fapt un roșu aprins de dictatură administrativă bolșevică", a afirmat Ninel Peia la momentul depunerii moțiunii.

Calendarul dezbaterii și precedentul din 2025

Vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț, care a condus ședința, a anunțat că moțiunea va fi dezbătută și votată luni, 30 martie, de la ora 16.00.

Este a doua moțiune simplă depusă împotriva Dianei Buzoianu în mai puțin de doi ani. Pe 15 decembrie 2025, Senatul a adoptat o moțiune intitulată „Prahova sub asediu. Peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”, inițiată de AUR, cu 74 de voturi „pentru”, 43 „contra” și o abținere.

Criticile din textul moțiunii

Documentul depus miercuri formulează o serie de acuzații privind activitatea Ministerului Mediului:

• Blocarea unor proiecte energetice majore, precum cele de pe Valea Jiului (Bumbești–Livezeni) sau barajul Răstolița, despre care inițiatorii afirmă că sunt finalizate în proporție de peste 90%.

• Întârzierea avizelor de mediu, despre care semnatarii susțin că ar afecta securitatea energetică și ar favoriza importurile de energie.

• Gestionarea crizei apei potabile din județele Prahova și Dâmbovița.

• Politizarea instituțiilor de mediu și reorganizări considerate de inițiatori drept „centralizare forțată”.

• Stagnarea ratei de colectare selectivă, menționată în moțiune ca fiind de 7%, precum și existența depozitelor neconforme de deșeuri.

• Întârzieri în utilizarea fondurilor europene destinate managementului deșeurilor.

Semnatarii susțin că „bilanțul mandatului” ministrului ar fi caracterizat de „blocaje”, „epurări profesionale” și „decizii administrative cu impact negativ asupra infrastructurii energetice și de mediu”.

Concluziile inițiatorilor

În finalul documentului, inițiatorii afirmă că moțiunea reprezintă „un act de igienă politică”, solicitând schimbarea conducerii Ministerului Mediului și acuzând „incompetență” și „aroganță progresistă”.

Dezbaterea și votul de luni vor stabili dacă moțiunea va fi adoptată sau respinsă de plenul Senatului.