S-a format Comitetul pentru reformarea justiției după dezvăluirie controversate

S-a format comitetul care vrea să reformeze justiția, după documentarul Recorder despre problemele din sistem. Ilie Bolojan și-ar fi pus oamenii în funcții cheie.

Acest Comitet a fost înființat cu scopul de a analiza şi a revizui legislația din domeniul Justiţiei și este format din reprezentanţi ai Cancelariei Prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi.

Decizia privind constituirea, organizarea şi atribuţiile Comitetului a fost publicată deja în Monitorul Oficial.

”Se constituie Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul Justiţiei, denumit în continuare
Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ. Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-ministrului, care are calitatea de preşedinte”, se arată în decizie.

Foarte important de precizat este faptul că acest comitet este format din reprezentanţi ai Cancelariei Prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi.

La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitaţiei prim-ministrului, reprezentanţi ai altor autorităţi şi instituţii publice, ai societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale.

În vederea îndeplinirii atribuţiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experţi ai Cancelariei Prim-ministrului şi ai Ministerului Justiţiei, precum şi din experţi ai instituţiilor sau care au calitatea de invitaţi, desemnaţi în acest sens, se menţionează în document.

Principalele atribuții ale acestui comitet sunt:

* analizează efectele punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul Justiţiei adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiţie;
* analizează şi dezbate opiniile formulate de către asociaţiile reprezentative ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi de către organizaţiile nonguvernamentale cu privire la organizarea şi funcţionarea Justiţiei şi la realizarea actului de justiţie;
* organizează întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul Justiţiei;
* solicită puncte de vedere din partea instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul Justiţiei;
* prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor şi exercitării atribuţiilor;
* propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei şi eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituţionale şi standardele internaţionale privind statul de drept.