Cu prilejul Zilei Drapelului Național al României, președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj:
„Sărbătorim astăzi Ziua Drapelului Naţional, simbol al identităţii şi unităţii noastre naţionale, la care se raportează fiecare cetăţean român. Alături de Imnul statului, Drapelul României are o însemnătate deosebită pentru independenţa şi suveranitatea ţării noastre. Această aniversare reprezintă un prilej de a onora memoria înaintaşilor noştri şi de a aduce un omagiu celor care s-au sacrificat pentru naţiunea română, pentru ca noi să ne bucurăm în prezent de drepturile şi libertăţile democraţiei. Sub faldurile tricolorului român s-au transmis mai departe tradiţiile şi obiceiurile poporului nostru, precum şi realizările şi idealurile României contemporane. Astăzi, privim cu mândrie Drapelul Naţional înălţat la sediile Uniunii Europene şi Alianţei Nord-Atlantice. România este un actor relevant şi predictibil, un contribuitor important la securitatea din regiune, un parter strategic solid al Statelor Unite ale Americii, care beneficiază de garanţiile şi oportunităţile apartenenţei la comunitatea euro-atlantică, şi care îşi respectă angajamentele asumate în cadrul Uniunii Europene şi NATO. Dragi români, vă îndemn să fim mereu mândri de Drapelul Naţional şi de istoria pe care o poartă. La mulţi ani României şi tricolorului nostru”, se arată în mesajul președintelui, care a fost transmis de consilierul prezidenţial Ion Oprişor la ceremonia publică de înălţare a Drapelului, ce a avut loc în Piaţa Tricolorului din Capitală.
În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”
Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa
În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară.
Legenda formării tricolorului naţional prin contopirea culorilor drapelelor Moldovei şi al Ţării Româneşti s-a născut după 1860, Această legendă a fost favorizată şi de potrivirea coloristică a drapelelor atribuite celor două principate române la acel moment (roşu şi albastru pentru Moldova şi albastru şi galben pentru Ţara Românească).
După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Sursa: Realitatea de Diaspora
