Yunus Emre Enstitüsü Constanța, în colaborare cu Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, au organizat marți, 12 octombrie 2021, în Aula Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța, o conferință intitulată „Două Personalități Marcante în Literatura Universală: YUNUS EMRE ȘI MIHAI EMINESCU”.

 

Conferința a fost organizată cu ocazia celei de-a 700-a aniversări a trecerii în neființă a poetului turc, anul 2021 fiind declarat de UNESCO „Anul lui Yunus Emre”, iar prin decret prezidențial, „Anul lui Yunus Emre și al Limbii Turce”.

            Discursurile de deschidere au fost susținute de prof. univ. dr. habil. Angelo Mitchievici, Directorul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța, Domnul Tuna Balkan, Directorul Institutului Yunus Emre din Constanța și Excelența Sa Domnul Emre Yurdakul, Consulul General al Republicii Turcia la Constanța.

În discursul de deschidere prof. univ. dr. habil. Angelo Mitchievici, Directorul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța a spus: ”Suntem onorați să găzduim Conferința „Două Personalități Marcante în Literatura Universală: YUNUS EMRE ȘI MIHAI EMINESCU” dedicată comemorării celor doi mari poeți naționali ai României și Turciei și organizată în colaborare cu Institutul Yunus Emre din Constanța cu ocazia aniversării a 700 de ani de la trecerea în neființă a marelui poet anatolian. Atât Yunus Emre, cât și Mihai Eminescu reprezintă fiecare un moment unic în cultura și civilizația de care aparțin, relevând însă valori comune prin universalitatea lor. ”

Domnul Tuna Balkan, Directorul Institutului Yunus Emre din Constanța a precizat „Nu este o coincidență faptul că numele YUNUS EMRE a fost dat Institutului pe care îl reprezint și care s-a angajat să efectueze lucrări de prezentare a Turciei, a limbii turce, a culturii, artei și a istoriei Turciei. Această mare personalitate nu numai că a adus o contribuție importantă la dezvoltarea limbii turce prin poeziile sale, dar a dat și mesaje care vizează coexistența oamenilor în jurul păcii și valorilor comune, indiferent de religie, limbă sau rasă, cu filosofia sa construită pe valorile umane universale. Institutul Yunus Emre și-a propus ca obiectiv să respecte această filozofie de bază în toate activitățile sale.”

Excelența Sa Domnul Emre Yurdakul, Consulul General al Republicii Turcia la Constanța a mulțumit organizatorilor și a spus următoarele: „UNESCO a inclus aniversarea a 700 de ani de la trecerea în neființă a lui Yunus Emre pe lista evenimentelor memoriale și a declarat anul 2021 „Anul lui Yunus Emre” în întreaga lume.  De asemenea Preseședintele Republicii Turcia a declarat anul 2021 Anul lui Yunus Emre și al Limbii Turce. Cu acest prilej Institutul Yunus Emre organizează în România, precum și în restul lumii evenimente de comemorare a marelui poet.”

La eveniment au susținut prelegeri prof. univ. dr. habil. Angelo Mitchievici și autor de carte şi traducător, doamna Gülten Abdula-Nazare.

Autor de carte şi traducător Gülten Abdula-Nazare a precizat că „Yunus Emre rămâne o voce care transcede toate veacurile, o cascadă de apă limpede din izvoarele limpezi ale Anatoliei. Poezia lui se distinge prin mesajul și înțelpciunea sa pofundă, prin simplitatea stilului direct dedicate iubirii divine și a destinului uman.  Este purtătorul de cuvânt al calvarului nesfârșit al omului. Cunoscându-l tot mai bine, Yunus Emre este portul care va contribui  la pacea mondială. Pentru că, potrivit lui Yunus Emre, oamenii merită să fie iubiți indiferent de religie, sectă, rasă, națiune, culoare, poziție sau clasă.”

„Eminescu realizează o demonstrație fără precedent în limba română, o supune celui mai înalt test, cel al expresivității poetice și arată tuturor că limba română la acea vreme poate răspunde celor mai înalte exigențe de expresivitate și posedă capacitatea  de redare a unor abstracțiuni, a gândului filozofic, dar poate totodată să exprime și cele mai subtile emoții. Acest moment este unic într-o limbă și se înscrie în conștiința publică cel mai adesea prin intermediul capodoperei și a scriitorului exemplar. Limba germană avusese un moment Goethe, limba franceză avusese un moment François Villon, limba engleză avusese un moment Shakespeare, la fel cum cea italiană înregistra un moment Dante, la fel cu cea spaniolă care avusese un moment Cervantes și cea turcă un moment Yunus Emre. Momentul Eminescu devine astfel constitutiv, revelator pentru resursele de care dispune limba română ca limbă a literaturii care poate înscrie opere în literatura universală.” a spus prof. univ. dr. habil. Angelo Mitchievici.

Sursa: Realitatea de Constanta