În condițiile unei economii naționale devastate de pandemia de coronavirus, România este expusă financiar, din cauza unor administrații ineficiente și a sancțiunilor rezultate din procedurile de infringement pentru problemele de mediu.

Astfel, România este sancționată cu proceduri de infringement, de către Comisia Europeană, pentru principalele probleme de mediu cum sunt exploatarea forestieră ilegală, gestionarea deşeurilor, calitatea apei şi a aerului.

Impactul major pentru problemele de mediu îl reprezintă tăierea ilegală a masei lemnoase din fondurile forestiere ale României, în urma cărora Comisia Europeană a declanșat proedura de infringement în luna februarie 2020, trimițând autorităților române o scrisoare de întârziere, cu termen de rezolvare de 30 de zile.

Conform estimărilor Greenpeace, în ultimii 20 de ani s-au tăiat ilegal 366.000 ha de pădure, cauzând prejudicii de cinci miliarde de euro. Pentru comparație, în anul 2019 s-au tăiat 38,6 milioane metri cubi de lemn, din care legal 20 de milioane metri cubi, diferența de 18,6 milioane de metri cubi provenind din tăieri ilegale conform anunțului făcut chiar de fostul ministru al Mediului, Costel Alexe.

Chiar dacă legislația României a fost modificată în așa fel încât tăierile ilegale să fie o problemă de siguranță a statului, în care în mod normal toate autoritățile specializate și serviciile de informații să ajute la eradicarea acestui fenomen, în fond nu s-a întâmplat nimic – din contră, cantitățile tăierilor ilegale cresc – ceea ce îndreptățeşte reacția Comisiei Europene de a declanșa procedura de infringement.

Recomandarea Greepeace pentru stoparea acestui flagel este oprirea imediată a exportului de buștean, chiar și în Europa, și contingentarea exportului de cherestea. „Este mai simplu să păzești 20 de puncte vamale decât kilometri pătrați de pădure”, preciza jurnalistul Val Vâlcu.

Având în vedere că în România a scăzut dramatic suprafața acoperită de pădure ajungând astăzi la 28,5% astfel fiind cu mult sub media țărilor UE (32,4%) și că tendința este de scădere chiar dacă a fost elaborată Strategia Forestieră Națională, implicarea factorilor politici decizionali trebuie să devină eficientă și transparentă față de societatea civilă, pentru a putea rezolva solicitările Comisiei Europene.

Totodată, Comisia Europeană a declanșat, în acest an (octombrie 2020), o procedură de sancționare din cauza dezastrului ecologic reprezentat de gropile de gunoi din jurul marilor orașe și a depozitelor neconforme de deșeuri la nivel național.

Astfel, Comisia Europeană ne atenționează că, din punct de vedere al depozitării deșeurilor, condiţiile privind controlul apei şi gestionarea infiltraţiilor, protecţia solului şi apei, controlul şi asigurarea stabilităţii gazelor nu sunt aplicabile în România unui număr de 101 de depozite municipale de deşeuri existente până la 16 iulie 2017.

În ceea ce privește depozitele de deșeuri raportate ca fiind închise – 86, in decembrie 2019, România a furnizat rapoartele de inspecție finale, evaluările de mediu, autorizațiile de mediu și autorizațiile de retragere a apei . Prin urmare, Comisia concluzionează că aceste 86 de depozite de deșeuri au fost închise în sensul articolului 13 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri.

Cu toate acestea, Comisia consideră că România nu și-a îndeplinit obligațiile, deoarece mai sunt încă 54 de depozite de deșeuri neconforme, dintre care 15 municipale și 29 depozite de deșeuri periculoase și nepericuloase, ce ar trebui închise conform angajamentelor.

Din acest motiv, Comisia Europeană avertizează că gropile de gunoi sunt focare de infecție pentru cetățenii români și vrea să oblige statul roman să rezolve această problemă.

Comisia Europeană arată că România nu a făcut din 2014 niciun progres în ceea ce privește deșeurile municipale și, din acest motiv, procedura de sancționare nu poate fi evitată.

Trebuie amintit că, în urmă cu 6 ani, România a primit un răgaz pentru a evita procedura de sancționare privind 30 de proceduri de infringement, din care 13 referitoare la mediu.

În concluzie, un stat mem- bru care este sancționat că încalcă grav regulile comunității europene, poate prin decizia Comisiei Europene să fie blocat în vederea obținerii finanțărilor pentru sectorul vizat.

Privind calitatea apei, infringementul priveşte punerea incorectă în aplicare de către România a Directivei 91/271/CEE a Consiliului privind tratarea apelor urbane reziduale, directivă ce pune accentul pe aglomerările urbane.

Având în vedere că, în 11 mai 2005, România a desemnat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă în conformitate cu articolul 5 alineatul (8), conformarea cu articolul 5 alineatul (2) din Directivă trebuie realizată în toate aglomerările urbane cu echivalent-locuitor mai mare de 10 000.

Din punct de vedere al tratării apelor urbane reziduale, Comisia Europeană consideră că România nu și-a îndeplinit obligațiile.

În urma analizei a 203 aglomerări urbane, Comisia a constatat că România nu a fost în măsură:

  • să asigure, pentru 188 de aglomerări, echipamente cu sisteme de colectare a apelor urbane reziduale;
  • să asigure, în cazul a 192 de aglomerări urbane, că apele urbane reziduale care intră în sistemele de colectare fac obiectul unei tratări secundare sau echivalente înainte de a fi evacuate;
  • să se asigure că, în cazul a 193 de aglomerări urbane, apele urbane reziduale care intră în sistemele de colectare fac obiectul unei tratări mai riguroase decât cea secundară.

Conform art. 4 din Directivă, se impune României ca în aglomerările urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000, să se asigure că, înainte de a fi evacuate, apele urbane reziduale ce intră în sistemele de colectare fac obiectul unei tratări secundare sau echivalente.

Referitor la procedura de infringement privind calitatea aerului, Comisia Europena solicită României să pună în aplicare integral normele UE privind autorizațiile pentru instalațiile industriale, în caz contrar Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Conform comunicatului Comisiei Europene, România permite instalațiilor industriale să funcționeze fără autorizațiile necesare, autorizații ce stabilesc condițiile de funcționare în conformitate cu legislația UE. Astfel, în luna mai 2020, Comisia Europeană a decis să transmită României o scrisoare de punere în întârziere, prin care îi acordă 4 luni pentru a lua măsurile necesare de rezolvare a deficiențelor cu privire la calitatea aerului constatate de Comisia Europeană. Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.

Comisia Europeană solicită României să respecte cerințele Directivei 2008/50/CE referitoare la calitatea aerului înconjurător, un aer mai curat pentru Europa și o evaluare fiabilă, informarea publicului precum și raportarea privind gravitatea poluării aerului.

Conform declarațiilor fostului ministru al Mediului Costel Alexe, România riscă să plătească amenzi între 100.000 și 400.000 euro/ zi, corespunzătoare doar poluării din București.

De remarcat că România nu a reușit să respecte limitele maxime admise de dioxid de azot (NO2) în mari orașe ca București, Constanța, Iași, Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara, și nu a luat măsurile adecvate pentru a păstra cât mai scurte posibilele perioade în care au fost înregistrate depășiri.

Chiar dacă a fost elaborat, la nivel național, un plan de măsuri privind calitatea aerului, acesta nu trebuie să rămână doar scriptic, ci să-și dovedească eficiența atât față de Comisia Europeană cât și, în mod direct, pentru calitatea vieții cetățenilor din România.

Pe 6 decembrie, nu lăsa viitorul tău și viitorul țării în mâna oricui. Votează Partidul Ecologist Român pentru o Românie modernă și dezvoltată!

 

Comandat de Partidul Ecologist Român Organizația Județeană Constanța

Executat de DBV MEDIA HOUSE SRL- portal realitateadeconstanta.net

Cod Mandatar 11200031

Sursa: Realitatea de Constanta