Duminică, 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului, unul dintre cele patru mari posturi ale Bisericii Ortodoxe.

Postul Naşterii Domnului sau Postul Crăciunului începe duminică, durează 40 de zile şi are 14 zile în care se poate mânca peşte, de regulă sâmbăta şi duminica sau în zilele unor sfinţi importanţi.

Acest post ține 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie și sfârșind la 24 decembrie, lăsând sec în seara Sfântului Filip, pe 14 noiembrie. Totuși, dacă această zi cade fie miercurea, fie vinerea, postul începe încă din seara zilei de 14 noiembrie.

Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, așa cum este cunoscut de către toți credincioșii este ținut cu strictețe de credincioșii din întreaga lume. Prin intermediul acestui post, Dumnezeu ne dă putința curățării trupești și sufletești.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. Sinodul din Constantinopol, din 1166, a uniformizat însă durata Postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

Ca orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abţinere de la lucrurile rele care îndepărtează de Dumnezeu şi de oameni. Din punctul de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin.

Este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin, untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică, cuprinse în perioada 21 noiembrie – 18 decembrie inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regulă, în Calendarul creştin ortodox fie prin menţiunea dezlegare la peşte, fie prin simbolul unui peşte.

Acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinţilor Apostoli. În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea până în ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15.00 – 16.00), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţea şi joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbăta şi duminica se permite şi peşte, cu excepţia perioadei dintre 20 şi 24 decembrie, când postul devine mai aspru.

Dacă lunea, marţea sau joia cade prăznuirea vreunui sfânt, se dezleagă la peşte, iar miercurea şi vinerea, la vin şi untdelemn, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

Se face dezlegarea la pește pe când Biserica Ortodoxă prăznuiește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, indiferent dacă această sărbătoare va cădea miercurea sau vinerea.

Când este dezlegare la Pește în postul Crăciunului 2020

În acest an, în Postul Crăciunului avem dezlegare să consumăm peşte de 14 ori. Nu în ultimul rând, se face dezlegare la pește în zilele cu sfinți însemnați, dar și în zilele de 21, 23, 24, 25, 30 Noiembrie și 1, 3, 5, 6, 7, 8, 12, 14, 15. Decembrie dacă zilele acestea cad Marți sau Joi. Cu atât mai mult, când Marțea sau Joia se întâmplă hramul bisericii.

Dar, înainte de aceste alimente, sunt esenţiale în post credinţa, pacea, respectul faţă de oameni, buna înţelegere şi milostenia faţă de cei care au nevoie de ajutor.

În ziua de Ajun se mănâncă abia seara și doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame, deoarece cu semințe a ajunat și Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilon, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade, se mănâncă de dulce.

Articolul precedentCetățenii Republicii Moldova își aleg astăzi președintele
Articolul următorVergil Chițac:“ Criza actuală mă obligă să nu exclud, dacă situația se va degrada posibilitatea impunerii unor măsuri speciale de carantină pentru municipiu”